Misteriosul edificiu de la Densus

Povestea bisericii, la care au contribuit şi unii istorici, autori a diferite supoziţii, ar incepe înainte de ocuparea Daciei de către romani. O altă variantă ar fi aceea că pe locul actualei biserici ar fi existat un templu închinat Zeului Marte (al războiului) de către urmaşii generalului roman Longinus Maximus , căzut în luptă în timpul războiului daco-roman. Multi sustin că la Densuş ar fi existat un lăcas de cult cu multi ani înainte de sosirea legiunilor lui Traian. In susţinerea părerii cum că aceasta ar fi fost la început un templu păgân, vine argumentul că altarul bisericii este mai aproape de direcţia sud , decât de cea de est . Alte indicii ar fi forma acoperi şului, care privit din lateral, are forma unei păsări, mai precis porumbel, iar deasupra altarului se afla doi lei de piatr ă , situaţi coadă în coadă . Cea mai vehiculată părere este cea care susţine că actuala biserică din Densu a fost un templu roman creştinizat, adică o biserică paleocreştină construită între secolele IV-VI, fiind şi prima biserică de pe teritoriul Daciei. Cert este faptul ca biserica a fost ridicată pe ruinele unei construcţ ii din antichitatea secolului al IV-lea .In interiorul bisericii , cât şi în împrejurimi s-au făcut numeroase investigaţ ii, dar, cu toate acestea, biserica monument continuă să - şi pă streze taina. Cercetă rile efectuate îndreptăţesc ipoteza conform careia biseica a suferit mari modificări de-a lungul timpului, în special la sfârşitul secolului al XIII-lea.Din punct de vedere al arhitecturii, biserica prezintă un plan pătrat cu latura de 6 metri. Naosul acesteia este străpuns de un turn în jurul caruia se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se află o adâncă absidă semicirculară , atât la interior cât şi la exterior, av â nd pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. La diferite nivele ale zidurilor se observă motivul arhitectonic în dinţi de ferastrău.Construită din blocuri, bolovani de râu şi din materiale luate din fosta capitală romană a provinciei Dacia - cărămizi cu inscripţ ii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare - biserica un aspect neobisnuit, stârnind admiraţie şi uimire. Valoroasele fragmente de pictură murală , datând din 1443, opera unei echipe de maeştrii, în frunte cu Stefan, unul din primii zugravi români cunoscuţ i, vă descstrânse legături stilistice cu picturile de epocă din Tara Românească .Dintre elementele decorative, cel mai mult atrag atenţia doi lei aşezaţi chiar deasupra absidei altarului. Specialiştii au afirmat iniţial că doar romanii ar fi putut folosi aceste simboluri, pentru că dacii nu aveau de unde să cunoască un asemenea animal.Descoperirea unui scut dacic pe care era reprezentat un leu ridică alte multe semne de întrebare. Chiar şi masa altarului pe care slujeşte preotul este o piatră funerară romană datînd din secolele II-III d.H. Noile descoperiri arheologice din zonă (o piatră pe care se află o inscripţie în limba latină, dar care vesteşte o sărbătoare dacică) par a adînci şi mai mult misterele acestei zone.